Prezentare generală

Scurt istoric al comunei Ţuţora

cropped-DSCN1624.jpg

                Țuțora este o localitate în județul Iași, România, care s-a numit pe vremuri Cecora. Întemeierea Ţuţorii nu a fost întâmplătoare. Locul oferea mari oportunităţi pentru practicarea agriculturii (fertila luncă a Prutului fiind bogată în pământ arabil şi păşune), cât şi pentru comunicare, cea din urmă premisă fiind caracteristică regiunii încă din antichitate, şesul Prutului constituind o importantă arteră  de circulaţie ce lega porturile Mării Negre cu adâncul getic.

                 Prima sa atestare documentară se conţine într-un act din 5 aprilie 1448 . După cum era de aşteptat, statutul iniţial sub care apare este cel de văd şi vamă domnească la trecerea Prutului, în calea amintitului drum comercial. Menţiunea este prilejuită de scutirea de vamă « la vadul de la Ţuţora », acordată mănăstirii Pobrata de către domnitorul Petru Aron, unchiul lui Ştefan cel Mare. Datorită priveliştii pitoreşti, dar şi pentru poziţionarea sa strategică, curtea domnească a decis să transforme Ţuţora în loc de refugiu  pe timp de pace cât şi atunci când asupra capitalei se abăteau diferite pericole: războaie sau epidemii, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, pe timpul lui Gheorghe-vodă Ghica, în 1737, când domnitorul îşi muta curtea la Ţuţora «pentru a se feri de ravagiul ciumei din Iaşi», iar în vara  anului următor «ca să se mai răcorească de boală» . În apropierea satului a fost ucis în noaptea de 1 septembrie 1552 voievodul Ștefan Rareș. În prezent, satul Ţuţora este reședința comunei cu același nume.

Delimitarea teritoriului

               Din punct de vedere geografic, satul Ţuţora se află la limitele estice şi nord-estice ale judeţului Iaşi şi ale ţării. Situată la numai 20 de km sud-est de Iaşi, la contactul dintre Câmpia Moldovei şi Podisul Central Moldovenesc, pe malul drept al Prutului, în partea de sud-sud vest este flancat de Coasta Iaşilor, pe linia dealurilor: Osoi, Chipereşti, Dealul Doamnei, Tomeşti, Vlădiceni, Ciurea etc. Suprafaţa comunei Ţuţora este de 3807 hectare, iar comuna  este străbătut de văile Prutului, Jijiei şi ale Bahluiului.

Vecini satului Ţuţora sunt:

Nord  – comuna Ungheni;

Sud – comunele Comarna, Prisecani;

Nord-Vest – comuna Holboca;

Vest – comuna Tomeşti;

Est – Republica Moldova.

 

Componenta teritorială este alcătuită din:

* Ţuţora

* Chipereşti

* Oprişeni

 

Clima

         Poziţia geografică a zonei Ţuţora imprimă climei un pronunţat caracter temperat-continental, cu ierni lungi şi geroase, veri călduroase, anotimpurile de tranziţie – primăvara şi toamna – fiind singurele bogate în precipitaţii. Datele înregistrate la staţia meteorologică din Iaşi ne indică maxime absolute în jur de 40°C, în cursul verilor călduroase şi secetoase, iar minimele, în jur de minus 30°C, rezultând o amplitudine de cca. 70°C. În linii mari, zona se încadrează în climatul general al judeţului, cu variaţii minime de câteva grade.

O particularitate a acestei zone o constituie şi inversiunile termice, datorate maselor de aer care pendulează pe văile Prutului şi Jijiei, culoare de drenaj, care fac ca temperatura să scadă şi mai mult. Aşa se explică faptul că în ianuarie 1985 s-au înregistrat valori de minus 32° C. Nu întâmplător, şoselei care traversează şesul dintre Prut şi Jijia, între localităţile Ţuţora şi Chipereşti, i s-a dat de către localnici denumirea de “Şoseaua Rece”, datorită curenţilor de aer care se formează aici.

Vânturile caracteristice acestei zone, secetele, ploile cu grindină, furtunile mari şi brumele timpurii sunt fenomene hidrometeorologice destul de frecvente.

 

Hidrologie

            Poziţia geografică, relieful şi, mai ales, factorii climatici se reflectă  puternic în regimul hidrografic al râurilor, care se caracterizează printr-o alimentare pluvionivală accentuată generând mari variaţii de nivel şi debit, variaţii ce dau naştere la viituri şi inundaţii cu efecte negative asupra economiei, precum şi printr-o eroziune puternică, exprimată în turbiditatea ridicată a apelor.

La suprafaţă, apa se prezintă sub formă de  râuri, pârâie, lacuri, bălţi etc. Râurile reprezintă cea mai însemnată sursă hidrografică a localităţii Ţuţora, caracterizându-se printr-un regim cu frecvente şi accentuate variaţii de nivel şi debit, care se alimentează din ploi şi zăpezi, fie pe cale pluvială, fie  pe cale subteran-moderată.

Principala arteră hidrografică, ce udă zona Ţuţora, este Prutul, cunoscut în Antichitate sub numele de Pyretus.  Izvorăşte din Carpaţii Păduroşi, Masivul Cernahora (Cernagora), având o lungime de 989 km. Principalul afluent  al Prutului este Jijia.  Pentru protejarea satelor s-a construit canalul Chipereşti-Prut, care preia o parte din excesul de apă, în timpul inundaţiilor.